Victor Constantinescu

Prin Hotărârea nr. 20 din 15 decembrie 2011 a Consiliului Științific al Instiutului Național al Magistraturii au fost propuse următoarele modificări ale examenului de admitere la INM: Etapa I eliminatorie - va fi compusă din două probe: verificarea raționamentului logic (30% din media primei etape) și verificarea cunoștințelor juridice (70% din media primei etape) Etapa a II – Proba interviului, care va include și redactarea unui eseu Media finală = 25% interviul și 75% media ponderată a primei etape eliminatorii Testarea psihologică să se realizeze de către o rețea de psihologi cu care va coopera CSM-ul Așadar, chiar dacă punctajul minim la proba raționamentului logic va rămâne 30, candidații vor fi nevoiți să acorde o atenție sporită acestei probe, întrucât are o pondere destul de mare și va departaja candidații care vor trece mai departe la proba interviului. Consider că modificarea este una pozitivă, care deplasează într-o oarecare măsură centrul de greutate al examenul...

Programul s-a desfășurat în două etape: echipa franceză a venit în România pentru o săptămână, iar ulterior echipa din România a plecat în Franța unde s-a organizat „Săptămâna Europeană”, la care au participat alte 12 state europene. Programul oficial din România a inclus prezentări realizate de auditorii de justiție pe teme precum sistemul judiciar român, mandatul european de arestare sau echipele comune de anchetă, dar și vizite la instituții publice ca Europol sau Ministerul de Justiție sau asistarea la ședințele de judecată ale Judecătoriei Sectorului 5 București. În Franța, fiecare delegație și-a prezentat sistemul de recrutare și formare al magistraților și a organizat un proces simulat pentru a demonstra procedura din țara sa. Principala întrebare pe care a primit-o delegația română a fost dacă cetățenii care apar în fața noastră sunt încântați de ideea că sunt judecați de magistrați atât de tineri. Întrebarea mi s-a părut firească, având în vedere că eram cei mai tineri din s...

Curtea a apreciat în hotărârea din 3 mai 2011 pronunţată în cauza Andrei Iulian Roşca împotriva României că prin declarația făcută de către reclamant, prin intermediul avocatului său, în fața jurisdicției competente, că nu înțelege să își mențină cererea de audiere a celor doi martori, acesta s-a expus în mod conștient riscului unei condamnări întemeiate pe declarațiile celor doi martori. Curtea a observat, de asemenea, că instanțele naționale au înlăturat într-o manieră motivată declarațiile prin care unii martori au revenit asupra depozițiilor anterioare. Trebuie subliniat că nimic nu probează că martorii au fost constrânși de către organele de cercetare penală pentru a da declarațiile respective. În special, Curtea notează că niciunul dintre martorii respectivi nu a depus plângere penală la parchet pentru utilizarea violențelor, amenințărilor sau a oricăror alte metode de constrângere în scopul strângerii probelor, infracțiunea fiind prevăzută de dispozițiile interne. Articolul ...